Munca și cât valorezi

Pe unde trece conversația

Acestea sunt întrebările de pornire ale fiecărui pas. În lecție, întrebarea reală se adaptează la ce ai spus înainte — se sapă în răspuns, nu se trece la următoarea de pe listă.

1. 1

   Ce se întâmpla acasă când veneai cu o notă bună? Și cu una proastă?

   Diferență mare între eleNota bună era normalul, cea proastă o problemăNu conta prea multSe compara cu alții

2. 2

   Ce se spunea despre odihnă, lene, timp liber?

   Odihna se merităNu se odihnea nimeniEra normală„Lenea e păcat”

3. 3

   Ai avut senzația că cineva o să-și dea seama că nu meriți locul în care ești? Când, ultima dată?

4. 4

   Ce parte din munca ta ai face-o și dacă nu te-ar plăti nimeni?

5. 5

   Când ai spus ultima dată „nu” la muncă? Ce te-a costat — sau ce ți-a fost frică să te coste?

Tiparele pe care le caută

Din cele optsprezece scheme descrise de Jeffrey Young. Nu ți le spunem în conversație; le vezi pe hartă, la fiecare element, ca „familia tiparului”.

• Standarde nerealiste / hipercriticism

  Trebuie să atingi standarde foarte înalte ca să eviți critica — și nu ajungi niciodată.

• Eșec

  Ai eșuat, eșuezi și vei eșua, față de ceilalți.

• Căutarea aprobării

  Valoarea ta depinde de cum te văd ceilalți.

• Pedepsire

  Greșelile trebuie pedepsite aspru — la tine și la ceilalți.

• Autosacrificiu

  Nevoile altora vin înaintea tale — din grijă, nu din frică.

• Defect / rușine

  În adânc, ceva e greșit la tine. Dacă ar vedea, s-ar îndepărta.

• Subjugare

  Trebuie să cedezi controlul altora, altfel urmează furia sau abandonul lor.

• Vulnerabilitate la rău sau boală

  Catastrofa e aproape și nu o poți preveni.

Pe ce se sprijină

• Young — Standarde nerealiste, Eșec, Căutarea aprobării
• Beck — convingerile nucleu
• Brown — Daring Greatly

De citit înainte

• Sindromul impostorului: de ce reușita nu te convinge niciodată
• De ce ne comparăm exact cu cine ne doare mai tare
• Burnout-ul nu vine doar din cât muncești